Buha semanaturilor – Scotia segetum

Buha semanaturilor – Scotia segetum

Buha semanaturilor – Scotia segetum
Ierneaza in stadiul de larva in ultimele varste, in sol si are doua generatii pe an. Primavara, in luna aprilie, larvele se transforma in pupe, iar fluturii apar la inceputul lunii mai. Zborul lor este nocturn si dureaza pana la sfarsitul lunii iulie. 
Copulatia are loc imediat dupa aparitie iar ponta incepe la 2 - 3 zile. Ouale sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioara a frunzelor unor plante spontane si mai rar pe frunzele plantelor cultivate.
 Larvele aparute, in primele trei varste,  sunt diurne si se hranesc cu partile aeriene ale plantelor. 
    Dupa a patra naparlire, larvele se retrag in stratul superficial al solului. Ajung la maturitate la inceputul lunii iulie cand se transforma in pupe. Stadiul de pupa dureaza 2 - 3 saptamani, astfel ca in iulie-august apar fluturii, care vor da nastere la generatia a doua. 
         Larvele acestei generatii se dezvolta pana in octombrie, cand intra in diapauza hiemala.
         Ouale de Scotia segetum sunt parazitate de viespea Trichogramma evanescens.

Care sunt plantele atcate si mod de daunare? 
                 Este un daunator polifag, ce ataca peste 80 specii de plante. Cele mai mari pagube se inregistreaza la culturile de cereale: porumb, grau, orz , la sfecla de zahar, floarea soarelui, tutun, rapita de toamna, castraveti, ceapa, varza etc. 
         Produce pagube de asemeni in pepinierele pomicole si viticole. Larvele rod boabele in germinatie, reteaza plantele de la colet, rod frunzele de la exterior spre interior. Ataca si partile subterane ale plantelor, facand galerii superficiale si neregulate. Plantele atacate se ingalbenesc si se usuca.

Modul de daunare a buhei la rapita
                 In primele stadii larvele de buha distrug partile aeriene ale rapitei, in ultimele stadii buhele rod partile subterane ale tulpinii, iar la rapita si cereale ele consuma si radacinile. Plantele atacate se usuca si astfel, cand invaziile sunt mari, sunt distruse suprafete mari de culturi. In stadiul de dezvoltare timpurie a culturii, o larva poate sa distruga 8-10 plante.

Masuri de prevenire si combatere.
                 Se recomanda efectuarea araturilor adanci de toamna pentru distrugerea larvelor hibernante si distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazda intermediare.
                 Efectuarea tratamentelor chimice la sol sau la plante la avertizare in functie de curba de zbor. Zborul fluturilor se urmareste cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali. 
                 Aprecierea intensitatii atacului se face dupa urmatoarea scara:
- zbor normal, 10 - 20 masculi/capcana/saptamana;
- zbor numeros, 20 - 30 masculi/capcana/saptamana;
- zbor masiv, peste 30 masculi/capcana/saptamana.
Importanta prezinta zborul numeros si zborul maxim al daunatorului.

Adaugă comentarii

Captcha